Și se făcea că eram într-o pădure primăvara, flori, fluturi, zumzete
Și pe unde călcam răsăreau flori multicolore, puii de căprioare mergeau
Lângă mine, la un moment dat am auzit un susur, mi-am imaginat
O apă, un izvor mic și curat care avea să mai îmi țină sângele în loc
Și mergeam agale cu nările în aer, fluturi și alte multe vietăți veniseră în ajutor
Să căutăm împreună vocea cristalină, să clătim sufletele, să albim inimile
Se făcuse noapte, ne-am așezat lipiți unii lângă alții cu gândul să începem
De-a doua zi, apoi am mers ani de zile prin această pădure în care era
Permanent primăvară, între timp puii crescuseră, fluturii îmi intraseră
De-a dreptul prin piele, păpădiile se duceau, se duceau, susurul se auzea
Necontenit ca o melodie veche făcută din bătăile inimii tale
Lasă un comentariu