DozaDePoezie

27 Septembrie 2015

27 septembrie

Filed under: Erotism — maskirovka @ 08:56

Ne-am pus hainele pe malul nopții și ne-am bălăcit, dimineața purtam cămașa ta.

26 Septembrie 2015

26 septembrie

Filed under: Erotism — maskirovka @ 06:02

Și respirăm și respirăm, încă respirăm, ținându-ne de mâini, cu ochii țintiți în tavan ca și când acolo s-ar fi întâmplat.

12 Ianuarie 2015

sms

Filed under: adam si eva,Erotism,SMS — maskirovka @ 04:31
Tags:

Dimineața îmi trag cu greu înapoi sufletul din tine.

13 Noiembrie 2014

Epicul unei întâmplări reale

Filed under: adam si eva,Erotism,Poezii — maskirovka @ 09:07

Pe atunci eram doi tineri fără nume cu mâinile goale
Nici umbre nu aveam, doar carne vie din care s-ar fi modelat orice
Eram înfășurați în adevăruri fine țesute din fire înălbite
Destinul pe ici, pe colo, neîmpărtășit, împrăștiat în cele patru zări
Prima dată ne-am încrucișat mâinile ca două săbii gata de luptă
Să făceam loc luminii să pătrundă ca și cum ne-am fi împerecheat
Se vedeau vasele sangvine albastre cum se prefăceau în agheasmatare
Profilurile străvezii se limpezeau până oasele au strălucit brusc
Cuvintele zburau prin aer de la gura mea la gura ta, dansau în jurul nostru
Inocente, subțiri ca niște corzi de vioară, le prindeam așa cum
Prindeam fluturii ieșiți din larvă, nu știam ce sunt și la ce folosesc
Gravitație nu exista și nici păsări să le ciugulească
Învățam să vorbim împreună mai mult prin vibrații, freamăte
Vocile erau înăbușite, nedeslușite, vorbeam prin gânduri
Și prin semne desenate prin aer, pe atunci eram doi tineri fără nume
Cu mâinile goale, iubirea noastră s-a născut c-un zgomot surd
Ca o frunză mișcată de vânt, aproape pe mutește, ne îmbăiam
Ochi în ochi, ne cufundam în mări, în abisuri, până ne udam de tot
Nu mai aveam piele, corpuri, nuclee, pielea mea era o întindere vastă
De basme pe care încă nu ți le spusesem, mergeam cu tine, tu cu mine
Ne ajutam reciproc în acest mecanism al iubirii unicelular
Ape dulci și sărate au izbucnit din munți, dealurile s-au făcut câmpii
Stâncile au dat naștere unor oameni înalți și inima mea ca o femeie bătrână
Împletea, împletea, visele cu faptele reale până pântecul a rămas gol
Ca un cuib părăsit de rândunici toamna, acum mă risipesc ca și cum ai
Risipi cu evantaiul razele de soare

21 Octombrie 2014

Sine die

Filed under: Erotism,Oase de cai morți,Poezii — maskirovka @ 08:58

Îmi place așa de mult de tine cum te plimbi prin cameră
Cum gesticulezi cu țigara în mână, te mai oprești puțin în fața
Mea luând aer în piept direct prin ochi, îmi povestești
Îmi explici cum stau lucrurile între noi, aranjate
Ca etajele unui bloc în care zi de zi urcăm
Dar eu deja sunt prin tine, colind în felul tău de a fi
Habar nu ai că eu îți pun cuvintele în gură, îmi place așa
De mult de tine cum te plimbi cu pași mari de la ușă
La scaunul pe care stau ca o elevă cuminte, luând aminte
La ce am de făcut, cum trebuie să fie iubirea și câte coaste
Mai am de pus s-o pot ține doar pentru tine, după ce ai terminat
Și a doua țigară te-ai oprit întrebând: ai înțeles?
Da, da, sigur, te sun mai des, intru pe whatsapp
Îmi plăcea așa de mult de tine încât nu auzeam nimic
Puteam muri oricând, noroc că ai zis, hai să facem dragoste
Și atunci s-au spart toate becurile, dragostea mea s-a făcut
Un lichid tulbure, negru, amar, îl auzeam cum fierbe în vene
Atât mai auzeam cum mă cărai în tine ca un râu ieșit din albie
Care nu ține cont de case, oameni, la final deasupra mea
Pluteau impurități, oase de cai morți, tristeți și mai ales tu

15 Mai 2014

Poem erotic

Filed under: Când sunt cu tine,Cubiculum,Dincolo de mine,Erotism,Poezii — maskirovka @ 10:00
Tags: ,

Când fac dragoste cu tine prin piele iese un gaz toxic
Iubirea mea se transformă în vapori contagioși
Iar eu privesc de sus în starea mea nouă
Aproape lăuntrică, privesc de sus corpul părăsit de iubire
Cum face dragoste cu tine ca un animal fără cuvinte
Care nu mai articulează, nu mai gândește, evaporă
Evaporă gazul toxic până revinE iar pe pământ ca un copil
Plecat de acasă fără să știe părinții și care în patul gol
Pusese o păpușă din lemn de mesteacăn

15 Aprilie 2014

Bondage

Filed under: Când sunt cu tine,Erotism,Poezii — maskirovka @ 05:42
Tags:

Mai ții minte când te-ai așezat pe un scaun în biserică? Și eu m-am rugat în genunchi
Am pupat toate icoanele, cu respectarea ritualului de la dreapta la stânga, imploram
Să merg mereu lângă tine ca albia lângă râu, ca ramura nouă ieșită direct din rădăcină
Eram îmbrobodită, să nu mi se vadă oasele cum străluceau lângă tine și mai ales inima
Cum se ascuțea ca un piron care îmbină piese de lemn sau mâini, nu mai conta ce eram
O fantă de lumină intrase prin vitraliu direct pe tine și tu erai un personaj sub reflector
Îmi făcei semn, ceva de genul, uite sus, Dumnezeu ne-a văzut, și lumina aluneca și mai fericită
Pe pielea ta ca un copil pe tobogan, răspândea un fel de celule noi, te îmbrăca altfel
Parcă nu mai erai tu, m-ai tras lângă tine să ne îmbăiem amândoi sub aceeași carne vie
Pe stradă ne întrebam cum s-a făcut ca în ziua aceea, la ora aceea, noi să fim aceia
Mai ții minte, mergeam de mână și eram mai ușori, ne uitam unul la altul fără să vorbim
Cuvintele nu mai existau, între noi era o comunicare ciudată, caldă, care ne topea
Gândurile pe gură și nu puteau ecloza, eram atât de ușori în ziua aceea, la ora aceea
În piață oamenii dădeau gratis, mai știi, parcă fâlfâiam și adierea noastră îi amorțea

4 Aprilie 2014

Ne mai iubim?

Filed under: Când sunt cu tine,Cubiculum,Erotism,Poezii — maskirovka @ 15:33
Tags:

Aș fi vrut să scriu despre tine cum doar o singură dată s-a mai scris
Când ai fi citit primul rând să crezi că citești Biblia, aș fi vrut
Să te strâng până când carnea ta intra într-a mea și eram deodată
Două roți dințate ale aceluiaș mecanism livresc, elemente concrete
Abstracte, unite într-un tot organic, pulsatil, aș fi vrut să te țin
În sângele meu, împreună am fi inventat concepte, filosofii despre
Cum este să ai patru mâini care zi de zi sapă una în alta ca apa în nisip
Ne-am fi obișnuit repede și cu două inimi, când una dormea alta stătea trează
Și tot așa, făceam cu rândul în viață, în moarte, le-am fi îmbinat perfect
În rotunjimea noastră ne-am fi mulțumit și cu o fericire de plastic
Respirația ta mi-a umplut trupul cu heliu, când mă atingi mă duc
Undeva departe într-o lumea unde peștii vin la mal și cer mâncare
Ca niște copii deportați de pe uscat în adâncurile ființei mele
În astfel de momente nu vei ști niciodată cum e să fiu iar fecioară
Și-mi albesc la râu măduva spinării doar pentu tine, nu te întreba
Mai bine hai să lăsăm poezia să-și facă de cap între noi

11 Martie 2014

Ce aș putea face?

Filed under: Atac de cord,Erotism,Multivitamine,Poezii,Special — maskirovka @ 17:39
Tags: , , , ,

Când sunt îndrăgostită nu mai am mâini, nu mai am picioare
Ele s-au lipit de tine și au rămas acolo în carnea ta ca niște tumori
Perverse care nu se văd cu ochiul liber dar te mănâncă de viu

Sunt în tine și tu ești mai înalt, mai împlinit, duci cu tine încă un om
Respiri mai mult, dormi mai mult, visezi cât pentru doi

Când sunt îndrăgostită nu mai am corp, șterg prin pieptul tău
Să văd ca printr-un geam, aici zace un om care a crezut că poate fi fericit

Sună ca un epitaf, dar nu am murit, trăiești tu și pentru mine
Văd prin ochii tăi, simt prin mâinile tale, totul e firesc

Un singur lucru mi se pare pe dos, ticăitul inimii… îl aud foarte tare
Duc mâinile la urechi, nu mai vreau să aud, nu mai vreau să aud
Are cineva vreo idee ce aș putea face?

26 Februarie 2014

10

Filed under: Erotism,Poezii — maskirovka @ 04:35

pe măsură ce împart trupul cu tine nu mai există să nu furi, să nu ucizi
nu mai există nici fericire, nici moarte, doar un lagăr din carne și oase
unde Dumnezeu nu există și cele zece porunci le calc în picioare
și totuși iau din tine partea ce mi se cuvine ca după un război surdo-mut
în care la final parcă nu ne-am văzut, nu ne-am auzit, nu ne-am cunoscut
împart teritorii, fur copii, iau tributul din corpul tău apoi plec iar în mine
cu hrană pentru încă o săptămână, stau cu genunchii la piept și ronțăi
amintirile albe ca pe niște oase dulci, suculente, mă uit în dreapta, în stânga
le păzesc să nu fugă, muzica lor îmi sparge timpanele, le țin strâns sub bluză
nimeni să nu vadă hrana mea nemiloasă cum îmi taie respirația, cum trec
pentru o vreme în lumea cealaltă și înțeleg că plutirea nu e un fenomen
la suprafața unui lichid și plutirea înseamnă să te împrăștii în toate părțile
jumătate otravă, jumătate agheasmă

2 Ianuarie 2014

Sărut

Filed under: adam si eva,Erotism,Poezii — maskirovka @ 04:50
Tags: , , , ,

Nu știu de ce azi dimineață parcă am trecut o graniță
Până zilele astea am căutat chei potrivite, am delimitat terenuri
Parcă urmăream o minge de tenis să văd de partea cui se află
Am încercat să-mi potrivesc ritmul pașilor, bătăile inimii
Căutam coordonate identice să mă poziționez în rând cu tine
Să-l pun pe Ying alături de Yang, să așez la locul potrivit
Cele două concepte, eu și tu, într-un limbaj comun
Parcă am găsit algoritmii de rezolvare ai unui cub rubic
Sunt așa… ca și când cineva mi-a dat o inimă de rezervă
Și vreau să mă asigur că funcționează bine să pot muri liniștită
Super! Mă pot arunca de pe stânci direct în tine și nu mă prăbușesc
Dimpotrivă trupul tău e ca un sarcofag din filmele SF, vindecă
Mi-ai făcut cel mai frumos cadou, acel de iubesc de la miezul nopții
Îl simt lipit de sâni și încet până diseară va intră în atrii, când ne vom vedea
Poți să cotrobăi după el, dar aș zice să-l lași acolo, pare în parametri funcționali
Poemul în sine e o diagramă a ultimatumului suprem
În altă ordine de idei, mi-ar plăcea să fii mai înalt decât mine
Când te-aș săruta să mă ridic pe vârfuri ca atunci când eram mică
Și nu ajungeam la caise, așa îmi imaginez sărutul cu tine
Ca o înălțare și la propriu și la figurat, când îți voi atinge limba
Să nu mai vreau jos

3 Martie 2013

PoEM

Filed under: Când sunt cu tine,Erotism,Poezii — maskirovka @ 08:05

Deasupra ta e un amestec de literatură și miez de pâine caldă, ceva care ține de foame toată ziua.

Deasupra ta sunt opere de artă, mișună peștii prin aer și cobrele cântă din fluier.

Deasupra ta zăpezile nu cad, e cald, e cald și mierea iese din piele ca fumul din poezie.

Deasupra ta stelele nu cad, trec curcubeie și alte lumini migratoare își fac cuib.

Deasupra ta îngerii țin sfaturi, au loc întâlniri secrete, Dumnezeu se prelinge.

Deasupra ta e un adevărat festin, îmi pun corpul acela astral fără trup, fără destin, destinul e deasupra ta.

2 Ianuarie 2012

Dren

Filed under: Atac de cord,Dincolo de mine,Erotism,Fotopoeme,Multivitamine,Poezii — maskirovka @ 10:18

ȘI EU POT FI DREN

28 Septembrie 2011

Poemul pursânge

Filed under: Atac de cord,Erotism,Poezii — maskirovka @ 08:09

de fiecare dată devin mai puţină-n preajma ta
asta am spus-o de o sută de ori pe ziua de azi
sunt un fel de cadavru pe care studenţii taie
ce vor în neştire, exact ca la mina minovici
aşa se întâmplă cu tine, sunt numai simţuri
nu mai am nicio legatură cu literatura
doar respir, miros, gust din sângele tău
ca dintr-un vin citit de preot în ziua de Paşti
cumva cu teamă, oare ce mi se v-a întâmpla după
este felul meu de a avea aripi, acum înţelegi
de ce nu renunţ la tine, e vorba de zborul acela pervers
prins între filele unei cărţi ca-ntre picioarele unei femei
aici e tragedia, femeia aia sunt eu – un fluture de noapte
ce tocmai s-a aşezat pe lumina acestui poem nou-născut
doar respir, miros, gust din sângele lui
nu mai am nicio legătură cu tine

27 Iulie 2011

Chicory

Filed under: Erotism,Fotopoeme — maskirovka @ 21:19

este o floarea cu efect terapeutic
dacă vei culge multe, multe
pumni întregi, le vei curăţa de tijă
şi-mi vei pune apoi pe sâni
dimineaţa vei putea bea o rouă SF
vei fi mai tânăr cu zece ani
şi cu siguranţă cu altă femeie
se găsesc peste tot
prin pădure, pe câmp
pe marginea oricărui drum
lângă fântâni, lângă cimitire
dacă ieşi din blocul amicului tău
este una crescută chiar printre dalele de beton
ştii ce ai de făcut?
aşa sunt şi eu
mă vezi peste tot, chiar dacă numele meu e altul
tu crezi în ce spun
crezi ca şi cum ţi-ar fi spus un sfânt
numai că eu sunt o doar floare cu efect terapeutic
folosită pe termen lung dau efecte secundare
cuma ar fi izolarea în propria piele

3 Iulie 2011

Exuvii pe duşumea

Filed under: Atac de cord,Erotism,Poezii — maskirovka @ 06:13

Exuvii pe covor

notă: aceste exuvii nu se spală, se culeg!
*
sub tălpile tale este şi casa mea/ trupul meu/ oraşul/ cârdul de îngeri care mă-nsoţeşte/ caietul cu prăpăstii/ m-am mutat aici de ceva vreme/ trebuie doar să luminez între coaste
*
pe dinlăuntrul tău se joacă o piesă de teatru/ eu sunt deasupra îngerilor/ de ce sunt eu mereu deasupra îngerilor? de ce îmi dai mereu rolul acesta greu cu sfori şi potcoave?
*
pielea ta este un adăpost/ aici mi-am adus hrană/ tuburi cu oxigen/ pe mama/ câteva amintiri de când eram mică şi purtam breton/ răspunsul la tot ce căutam e aici/ aş merge desculţă
*
când mă întind pe pieptul tău este ca şi cum m-aş întinde pe o foaie albă/ niciodată nu ştiu ce mi se va întâmpla/ totul este la fel de alb/ la fel de adânc/ mereu găsesc ceva nou de făcut/ ceva nou de ascuns
*
am naufragiat în tine/ mi-e imposibil să mai continui călătoria/ braţele mi s-au prins de pielea ta/ unghiile au intrat în carne/ sângele nu se mai distinge al cui e/ pe trupul cui se scurge/ şi mă scufund/ şi mă scufund/ într-o apă de botez
*
nu sunt mai înaltă de 1,65/ am aripile atrofiate încă de la naştere/ crescute cumva în povestea fetiţei care am fost/ nu am nici claviculă/ de care în mod firesc s-ar putea coase măcar o zbatere artificială/ mă hrănesc din larva ta/ şi duc o viaţă nocturnă prin oraşul camuflat în liană
*
trupul tău s-a albit/ e un fel de sertar în care se ascund manuscrise/ noaptea foile luminează/ pâna la tine/ pâna la tine şi arhanghelii mor
*
şi pentru că ţi-am promis că în noaptea asta nu dorm/ am să-mi pun foaia albă la sân ca pe un copil mic/ trebuie doar să taci/ acolo în oraşul tău să nu pâlpâie nimic/ nici inima ta/ nici vreo reclamă publicitară/ alăptatul e un fenomen care se petrece sub tălpi/ ţi-ar prinde bine şi ţie /după care tu ai adormi/ da/ sigur tu vei adormi
*
am atâtea să-ţi spun/ mai ales dimineaţa când îmbrac altă piele/ alt rând de oase mi se repune din mers/ atunci ştiu că eu am rămas demult în urma mea/ aşa desculţă/ cu părul răvăşit/ o altă femeie ruptă din mine închide uşa/ aşteaptă să vadă ce am de gând/ azi cine sunt/ locul cui îl iau
*
vreau un loc numai al meu/ să mă deşir cât vreau/ nimeni să nu mă vadă cum cobor seara din mine şi merg goală prin cameră/ locul acesta trebuie să fie un fotoliu comod cu o măsuţă alături/ cu pixuri/ geamuri mate şi o fântână cât mai adâcă în care să privesc când tu pleci de-acasă/ să aibă colonii de flamingo/ să-mi ţină de cald/ un soare minuscul cât să încapă pe cheia uşii
*
spatele tău este o fâşie biblică pentru care femeile-şi părăsesc propriul trup/ copiii/ toate astea la un loc şi-o hartă a copilăriei marcată cu săgeţi de aceeaşi culoare/ un traseu alpin care întotdeuna duce la un loc cald
*
e ziua mea şi mi-aş dori un nume/ un balon propulsat cu poveşti în care să călătoresc deasupra pieptului tău/ de acolo de sus să pari mult mai copil/ mult mai încăpător
*
pielea mea este o hârtie otrăvitoare/ o bancnotă uzată/ suvenir dintr-o ţară în care nu am fost niciodată/ o poţi transforma într-un medalion sau într-un înger schilod de pus la gât
*
ne-am despărţit de mai bine de o săptămână şi încă facem dragoste/ patul e vraişte toată ziua/ toată noaptea/ mă uit la el dintr-un colţ ca la un film de Oscar/ cu becurile stinse/ telefonul pe silent/ fiecare secvenţă se derulează mm cu mm pe trup/ comunicăm printr-un lichid liturgic/ doar împreună inventăm acest sânge rar/ e luni dimineaţa/ draperiile sunt încă trase/ scrumiera plină de ţigări/ uneori mă cheamă Carmen

Exuvii pe duşumea
*
ştiu să aştept/ pot aştepta ani de zile/ fără raţiuni/ fără vise/ mă pot îmbolnăvi/ mă pot reface/ pot fi afectată de sindromul alice în ţara minunilor/ coridoarele vor fi mai lungi/ mai subţiri/ voi îmbătrâni/ dar asta nu afectează trupul pe care-l caut să dorm în el/ dimineaţa asta îşi pune picioarele de bronz pe gâtul tău ca o femeie de bronz ce tocmai a născut un copil cu plete de aur/ ştiu să aştept/ pot aştepta ani de zile/ 7.02 ies din piele doar pentru tine

*
corpul meu nu are caste/ oricând creierul poate fi vagin şi vaginul creier/ tălpile o vor lua razna sau vor rămâne cuminţi sub tine/ în timp ce-mi citeai din “Petit déjeuner avec Mick Jagger”/ la pagina 51 (ai o voce frumoasă) te-am oprit: “ştiu ce am de făcut în tren”
*
poezia în sandale cu toc stă sprijinită de geam/ toate luminile oraşului se înfig în ea
*
trăiesc într-o cutie de chibrituri unde oamenii mint/ dacă eram mai tânără găseam explicaţii de genul oamenii mici ţin soarele sub pleoape/ de acolo începe şi răsăritul/ dar mai ales apusul urcă pe şira spinării bolnăvicioas/ ca într-un film prost cu lesbiene când ştii de la început ce vor face
*
când îmi aranjeaz părul umerii tac/ strada mormăie în urma mea ceva într-o limbă anostă/ plină de praf/ pe lascăr catargiu sunt piste de biciclete/ indicatoare spre mine/ pielea azi e dintr-o hârtie permeabilă/ se trece destul de uşor prin ea/ la capătul căreia miriştea ia foc
*
am partea mea de vină/ odată am iubit un elefant de sticlă/ prin burta lui se vedeau ochi de copii/ cirezile de versuri cum se adăpau fericite/ lângă copita lui era mereu carnaval
*
fericirea este o cioară pe sârma electrică/ iarna la bucureşti ciorile aveau oră fixă când treceau pe deasupra pieţei romane/ le priveam de la geam năucă într-un zgomot discret/ sobru/ ceros/ dimineaţa aluneca pe geam ca o floare de gheaţă/ mâinile tale la fel
*
camera mea este un fel de spital de nebuni/ litere sparte pe duşumea/ sângerez o copilărie cu bicicletă verde/ scurm în tavan plictiseala mâinilor/ ţipete de nuc/ lanterne pentru căutat ciuperci comestibile/ orgasmul se scurge din ochi
*
un bărbat îşi cauta un corp să doarmă în el/ o femeie se tratează de isterie cu un jet de apă între picioare/ o veioză se stinge/ se aprinde/ încă o sirenă/ peste o lună mă voi duce-n ţara minunilor/ cu o valiză bej şi un pachet de cafea/ cardamon coffee
*
anul aceasta aş vrea să fiu cadoul de ziua ta/ să bată la uşă o femeie cu solzi de mătase/ cu o trenă subţire purtată de îngeri liliputani/ să deschizi mirat/ deodată să vezi o pădure de trestii/ să-mi faci loc numai mie printre pereţii aşteptărilor tale/ să motivezi că nu ai sală de dans în camara ta pentru îngeri liliputani şi atunci şi atunci vom fi doar noi doi/ ai să mă îmbrăţişezi uşor printre coaste/ solzii de mătase vor cădea şi de sub mine te va izbi peste frunte acea femeie la care visai să fie cadoul de ziua ta
*
tu mă întrebi: „eu ce sunt, insectă sau galaxie”/ în ambele cazuri eşti bun de disecat/ de pus pe masa de aluminiu/ cu mâinile şi picioarele prinse în cătuşe de metal/ ţi se va perfora ulitmul „te iubesc” care saliva pe limbă şi pe care nu mi l-ai spus/ aşa se întâmplă când haita nu e haită
*
sexul meu e o floare de mac
*
ar fi multe de lepădat/ aş decoji o portocală/ degetele s-ar umezi/ cu mâna dreaptă mănânc/ cu stânga tastez poemul cu aruncarea mingilor de la etaj/ asta aş lepăda prima dată/ rândul de mingi colorate care-mi acoperă pielea
*
apa din cadă/ cele cinci pixuri stricate/ carcasele de la cd-uri/ metafora aia verde de la geam care pândeşte ca o pisică ce scriu eu aici ascunsă după copaci/ întorc laptopul/ privrea ei fosforescentă trece prin zidul din piept/ flora microbiană de pe cuvinte/ prelungitorul de vise/ cel care doarme pe gresie/ aerul din cameră/ suita preclasică/ deşeuri/ maluri de lac/ malurile lacului lala/ iar aerul din cameră/ e 7.18 parcă mă trezesc
*
ce voi face dacă într-o zi marea va seca şi peştii vor veni pe uscat/ le vor creşte picioare/ în loc de icre vor avea manuscrise/ manuscrisele nu dor/ peştii nici atât/ ce voi face dacă într-o zi uscatul va fi inundat de apă/ în burta mea un pui de delfin va semăna cu tine
*
ce ştii tu despre moarte/ habar nu ai/ îţi spun eu/ cu 15 ani de singurătate cronică înfiptă în ficat/ dacă-mi lustruieşti cuvintele sexul meu devine o fereastră/ te poţi rezema pe coate să priveşti îndelung turmele de îngeri cum se duc la culcare
*
astăzi soarele răsare dintre sânii mei de bronz/ dimineaţa îşi pune picioarele de bronz pe gâtul tău ca o femeie de bronz ce tocmai a născut un copil cu plete de aur
*
în faţa oglinzii dau târcoale unei muribunde/ văd tramvaiul 21/ roşu cu alb roşu cu alb/ cobor desculţă ca şi cum m-aş fi născut pe o şa de cal
*
nimic nu mai e ca înainte/ după ce ai plecat/ mi-a apărut pe umăr un semn/ nu se spală nici cu detergent pur/ nici cu seminţe de crini/ nici cu apă de ploaie/ nici cu sperma de pe frunte/ mă rog, de pe cuvinte
*
căştile pe urechi/eventual John Coltrane/ ştiu că te mai uiţi pe fereastră/ m-ai putea vedea chiar în pasagerul din faţa ta/ de aceea nu te sun/ şi dacă te-aş suna ţi-aş pune iar o mie de întrebări despre panglicile pe care trebuie să le tai în gară când ne vom îmbrăţişa
*
exact ca în poemul cu marchiza pleacă la ora 5/ aş cita versul dar trebuie să dau scroll şi pierd ideea/ prin urmare/ aici e furtună de nisip/ “cartea de nisip”/ muzica de nisip/ mâinile de nisip/ iubirea de nisip/ toate încap în corpul meu samsonite de nisip
*
când sunt cu tine în poziţia lotus în spatele tău se dărâmă toţi pereţii/ se aud herghelii cum trec pe la geam/ strigăte de ajutor/ oamenii sar de la etaj/ alţii se îneacă/ copiii mor în utere/ alarma oraşului porneşte/ pisicile îşi cară puii în gură/ taxiurile au preţ dublu/ nu te întorci nicio clipă/ doar pătrunzi/ pătrunzi şi mai mult/ te subţiezi/ te subţiezi ca un fum de ţigară dus în tavan/ cioburi, cioburi/ dimineaţa chipul meu e pe faţa ta/ vorbeşti ca mine/ faci aceleaşi gesturi/ mănânci cu piciorul pe scaun/ bei apă plată/ cauţi prin coşul de gunoi poemul scris pe punga de la farmacie
*
nu ştiu să desenez/ când iau o foia albă imaginea pe care o produc este la nivelul cortexului/ expoziţia la care vă invit este în creierul vostru/ ochiul nu percepe nicio culoare/ doar transmite cuvinte/ contrastul alb negru alb negru dă naştere la mii de culori/ cine transformă cuvintele în imagine? cortexul? mâna? creionul?

9 Iunie 2011

This hidin place should never be disturbed

Filed under: Erotism,Fotopoeme,Invitaţi,Video — maskirovka @ 06:46

This hidin place should never be disturbed

23 Aprilie 2011

sms

Filed under: Erotism,Poezii,SMS — maskirovka @ 20:50

pielea ta este un adăpost/ aici mi-am adus hrană/ tuburi cu oxigen/ pe mama/ câteva amintiri de când eram mică şi purtam breton/ răspunsul la tot ce am căutat e aici/ trebuie doar să merg desculţă

22 Aprilie 2011

sms

Filed under: Erotism,Poezii,SMS — maskirovka @ 18:59

când mă întind pe pieptul tău este ca şi cum m-aş întinde pe o foaie albă/ niciodată nu ştiu ce mi se va întâmpla/ totul este la fel de alb/ la fel de adânc/ mereu găsesc ceva nou de făcut/ ceva nou de ascuns

21 Octombrie 2010

Poem

Filed under: Erotism,Multivitamine,Poezii — maskirovka @ 06:59
Tags: , , ,

ştii ce-mi lipseşte cel mai mult
din toate aceste întâmplări?
felul în care mureai, era atât de spontan
ca un poem pe care-l scrii repede
cu pixul unde nimereşti

absenţa ta este o apă
cursă dintr-o conductă fisurată
inundă toate camerele
un şarpe care se strecoară în patul meu
şi mă sugrumă în somn

îţi aminteşti ziua în care mi-ai scris pe sâni
versul despre cocktailul molotov?

a doua zi m-am scuturat de tine
pe duşumea cădeau origami

azi întorc moartea pe toate părţile
virilă, pieptănată cu grijă, bine hrănită
pregătită de start în orice clipă
ca un cal de curse
trece printre noi

16 Septembrie 2010

În Bucureşti

Filed under: Erotism,Fotopoeme — maskirovka @ 10:26

sunt foarte multe statui şi cariatide cum sunt cele de mai jos, am adăugat doar două, mi-ar fi trebuit ceva vreme să le caut pe toate, din fericire sau nu, plec iar din oraş

28 Februarie 2010

Poem 3

Filed under: Erotism,Poezii — maskirovka @ 15:45

după ce ne-am sărutat acolo în picioare la colţul străzii
în toate felurile, cu limba pe buze, cu limba pe cerul gurii
am dat de inimă la un moment dat, era prima oară

ceva mă zgâria, simţeam venele cum se subţiază
deveneau transparente şi cu vârf de săgeată
îmi ieşeau prin tălpi şi se înfigeau în pământ

înţepenisem ca un stâlp telegraf, ba nu el se mai mişcă la vânt
eu stăteam împietrită, zidită de jos până sus

sângele-mi curgea pe limbă, bluza se pătase
brusc am avut senzaţia că o ploaie de vară
îmi îngheaţă spatele, hainele erau scorojite

la fel cum prin anii 80 mama în timpul iernii
punea rufele pe sfoară şi când le lua trosneau
nu credeam că zgomotul ăsta
îl mai voi auzi vreodată, se făcuse târziu

tu stăteai într-o baltă de poezie
cu jugulara smulsă, eu cu mâinile pline de pământ

încercam să acopăr urmele, nu te iubeam
îmi era doar frică să nu te ia cineva

23 Ianuarie 2010

Apocalipsa II

Filed under: Erotism,Poezii — maskirovka @ 13:08
Tags:

dacă ştiam că voi merge cu intestinele într-o pungă de plastic
ca un înger abia scos din ou nu te-aş fi iubit

dacă ştiam că voi merge în căruţul cu rotile
fără nicio biserică în loc de cochilie nu te-aş fi iubit

dacă ştiam că-mi vei penetra cu limba
la maxim miocardul nu te-aş fi iubit

dacă ştiam că n-am să mai port în cârcă halucinanta
pâlpâitoarea pulbere de poezie nu te-aş fi iubit

dacă ştiam că nu-mi va mai creşte apocalipsa la gât
ca un şirag şerpuitor de furii nu te-aş fi iubit

dacă ştiam că voi merge pe jos mii de kilometri
prin continente barbare
prin pântecul mamei
prin peşteri fără ieşiri
luptându-mă cu fiare
şi mâncând rădăcini
şi dacă ştiam că n-am să mai fumeg atât de prelung
orgasmul cu nimeni altcineva
nu aş fi viermuit atâta uriaşă cădere la picioarele tale

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.