Tot timpul cât am stat împreună doreai să facem ceva deosebit
În seara aia ai dorit să mergem să mâncăm pe vapor, îmi amintesc perfect
A fost ideea ta, nu că nu puteam mânca în mijlocului patului, nu…
Dar locul acesta era pentru un alt tip de devorare, metafizică, fizică
Așa că ne-am luat de mână și ne-am dus pe vapor, un întuneric atroce
Doar inima îți pâlpâia printre haine în loc de lumânare, ospătarul întârzia
Până la urma am reuși să plătim, apoi ai vrut să mergem pe ponton
Am făcut câteva poze într-o beznă acută, semănă cu pieptul tău când
l-am deschid prima dată până să te cunosc, mă țineai strâns de mână
Să nu cădem printre pietrele abrupte, orașul se vedea în fața noastră
Și noi parcă eram împreună în burta aceleeași mame încercam să ieșim la lumină
Știu de ce vrei mereu să facem ceva deosebit, ceva să ținem minte
Pentru că mai devreme sau mai târziu va fi singura resursă de hrană
Amintirea acelui ceva la care am luat parte și care ne mai ține în viață
3 mai 2014
11
Lasă un comentariu »
Niciun comentariu până acum.
Lasă un comentariu