DozaDePoezie

1 Aprilie 2015

Poem 28 decembrie 15.40

Filed under: Uncategorized — maskirovka @ 06:30

DozaDePoezie

Motto: Cel mai trist este că se luminează.

adun ce a mai rămas din mine
câteva vreascuri
poate cineva vreodată se va încălzi la ele
cuvinte de iubire, multe cuvinte de iubire
stau răvășite prin pat
gata să se întoarcă înapoi în sângele meu
ca niște copii cuminți care vin mereu
repede de la școală
tu dormi
te sărut încet pe frunte
și deodată mi se lipesc de buze
câteva picături de sânge
nu tresari deloc
asta ne unește și mai mult
aripile izbucnite brusc
exact ca in filmul splice
o ființă ciudată
fără să știe că are acces la zbor
ăsta e farmecul tău
stau puțin pe marginea patului
îl mai privesc o dată
știind că nimic nu va mai aduce înapoi seara care a fost
mă împiedic de sandalele aruncate prin casă
e încă întuneric în toracele meu
sternul va lumina abia mâine
când voi fi iar singură

Vezi articol original

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: