DozaDePoezie

26 Octombrie 2011

Camera 156

Filed under: Poezii — maskirovka @ 17:52

nu este o cameră de spital
deşi ar putea deveni oricând
sau poate o noapte de august

are pereţi albi, înalţi
un trup de om
pe care şarpele se poate încolăci
până la strangulare
un fel de cimitir aztec
ascuns în carne şi oase
aici vin şi porumbeii
să moară
şi eu
şi oricine are vreun
zbor dat cu împrumut
caii salbatici

dimineaţa la ora 9 ceasul se opreşte
asta mă bucură cel mai mult
farfuriile zboară prin cameră
nu ating niciodată podeaua
nici florile din vază
nici eu nu mai stau pe marginea patului
mă ridic ca un fum
un deliciu

când iubeşti
dimineaţa la ora 9 ceasul se opreşte
pescuim la playa del carmen
până iedera ajunge la gât

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: