DozaDePoezie

10 Martie 2010

Poem pentru mine

Filed under: Poezii — maskirovka @ 03:57
Tags: , , , ,

iubirea noastră este o linie dublă continuă peste care nu ai voie să treci cu mâinile murdare

este o uşă albastră fără yală pe care poţi intra oricând, un colţ de cameră unde îngenunchezi fără să te vadă nimeni

un film alb-negru cu o podea care scârţâie dintr-o mansardă sublimă, aici suntem pe rând când regi, când cerşetori, depinde câţi bani am adunat din copacul acela minunat din care hematiile cad ca merele coapte

este picătura de apă care sparge timpanul când robinetul este stricat şi din el picură, picură, încet şi sigur ca o perfuzie toată iubirea noastră

un înger ciobit cu aripa spartă care s-a pietrificat pe spatele tău şi este din ce în ce mai greu de cărat

iubirea noastră este o foarfecă neagră care taie în neştire panglici de bine ai venit

un trotuar alunecos în care după ploaie te poţi privi până-n miezul ultimei scrisori pe care nu ai avut curajul să o mai pui la poştă

este o casă albă, la fel cum sunt casele în Grecia, toate au ieşire la mare şi dacă nu chiar toate construieşti una ad-hoc, te descalţi până mă găseşti un om prin tine

iubirea noastră este o scenă de teatru foarte întunecată cu un reflector imens pus chiar pe inima mea

o masă cu două scaune unde dimineaţa bem cafeaua, citim e-mailurile, în timp ce poezia fumegă din umerii noştri

un tunel subteran de metrou parizian cu multe etaje şi încăpător cât pentru o sută de iubiri, aici au săpat mulţi oameni ca noi doi să putem călători pe şine imaginare de scrum

iubirea noastră este umbra lungă cât a unui zgârie-nor care iese din noi când ne luminăm unul pe altul, se întinde mult şi subţire ca un abur de gustare fină, trece pe la toate ferestrele până când oamenii ies la geam să deguste aroma

se uită miraţi în jur, deschid cărţi, caută autori, reţete

schimbă pe canalul gastronomic şi nimic, în gură le rămâne un gust neomenesc, nepământean

iubirea noastră este 20 de metri pătraţi de poezie pe care ne întindem ca pe un cearceaf iluzoriu, aici înotăm, pescuim, ne căţărăm pe munţi, aprindem într-un târziu veioza şi începem să râdem, tu erai prins într-o plasă de peşte şi dădeai din mâini, din picioare, eu eram într-un nisip mişcător şi dădeam din mâini, din picioare, nu se mai ştia, nu se mai ştia, cine, cum, de ce, iubirea noastră, iubirea noastră

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Reblogged this on DozaDePoezie.

    Comentariu de maskirovka — 8 Aprilie 2015 @ 05:22 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: