DozaDePoezie

20 Decembrie 2009

20 decembrie

Filed under: Poezii,Uncategorized — maskirovka @ 06:08

m-am născut demult, aveam trup de peşte şi două vieţi
purtam la mine tot timpul bagheta magică
şi pe mama mea îndoliată
aşa îmi petreceam timpul
călătorind pe scările rulante
cu păpuşa stricată de mână
corabia din beţe de chibrit
mirosul de alge putrezite
acum sunt femeia opacă
prin mine nu trece nimic
nici lumina, nici tunelul
de la capătul mânii tale rebele
nu mai este frig
s-a mai încălzit în suburbia cuvintelor
am aici o casă şi-o mare foarte albastră
o cruce de lemn
pe care scriu dimineaţa un nume
şi seara îl şterg

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Îmi pare extrem de bine că am descoperit blogul tău, ai poezii foarte frumoase, am citit mai multe dintre ele şi sunt extrem de încântat. Este evident că ai tehnică, trebuie să revin neapărat, sunt sigur că mai am multe de descoperit.
    Eşti şi îndrăgostită; fericit trebuie sa fie bărbatul beneficiar al unor asemenea omagii!
    Încă o data: sunt fericit că am dat peste blogul tău; bravo!

    Comentariu de saturnian — 24 Decembrie 2009 @ 02:17 | Răspunde

    • bine ai avenit în sala cu oglinzi, după cum ai citit, aici putem deveni mai mari, mai mici, mai trişti, mai seducători, ne putem juca fără să ne rănim.

      Comentariu de maskirovka — 24 Decembrie 2009 @ 04:13 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: